# Despre modul de funcționare a CtEDO. Principiul subsidiarității și modalitatea de epuizare a remediilor naționale.
Avocatura, inclusiv litigarea, este foarte diferită azi în Moldova, decât a fost cincisprezece ani în urmă, când am îmbrățișat această profesie. Problemele juridice devin tot mai sofisticate, reglementările tot mai stufoase. Soluționarea unei singure chestiuni deseori cere cunoștințe din diverse domenii, inclusiv expertiză de utilizare a diferitor remedii în practică. Astăzi este foarte dificil, aproape imposibil, ca un singur avocat să ofere o reprezentare juridică la nivelul corespunzător, atunci când cauzele devin tot mai complexe. Pentru a răspunde noilor cerințe se impune colaborarea avocaților, cu cunoștințe din diverse domenii.
O specializare importantă a biroului nostru vizează instrumentarea cauzelor la CtEDO. Avem experiență de peste cincisprezece ani în domeniu și mai mult de douăzeci de cauze câștigate. Deseori aceste câștiguri sunt rezultatul colaborării noastre cu alți colegi avocați. Fie că este cazul când noi participăm în procedurile naționale alături de avocatul responsabil de caz (de exemplu, participarea noastră alături de un avocat specializat în cauze penale, în procedurile naționale), fie când colegul avocat ne-a prezentat dosarul, după epuizarea remediilor interne, pentru adresare la CtEDO. În unele situații ni se solicită doar să elaborăm analize de jurisprudență sau opinii independente, care să fie prezentate instanțelor sau utilizate în demersurile legale.
În același context, în anul 2018 am publicat Ghidul practic ”Instrumentarea cauzelor civile în instanțele naționale, din perspectiva adresării la CtEDO”. Inițial acest Ghid a avut forma unui Îndrumar pentru colegii avocați cu care colaboram, utilizat pe intern. Datorită interesului sporit pentru acesta, s-a decis publicarea îndrumarului.
”Litigarea din perspectiva CtEDO” este o abordare specială a procedurilor judiciare, pe care o aplicăm în cadrul biroului nostru. Fiecărei încălcări a drepturilor, existentă sau potențială, i se dă o apreciere din perspectiva legislației naționale, dar și din perspectiva Curții de la Strasbourg. Toate demersurile legale, formulate în cadrul remediilor juridice la care se recurge, conțin referințe la legislația națională încălcată, dar și la dreptul protejat de Convenție. Această abordare întărește forța demersurilor și sporește șansele unei soluții corecte favorabile la nivel național.
Totuși, litigarea din perspectiva CtEDO nu se face doar pentru consolidarea poziției în procedurile naționale. Această abordare este cerută de unul din principiile care stau la baza mașinăriei Convenției Europene – principiul subsidiarității. Este o cerință a condiției de admisibilitate prevăzută de art. 35 al Convenției – epuizarea remediilor interne. Așa cum în repetate rânduri s-a menționat în jurisprudența instanței europene – Curtea nu este a patra instanță.
Curtea Europeană a statuat că, ar fi contrar principiului subsidiarității dacă un reclamant, ignorând un posibil argument din perspectiva Convenției, să-și întemeieze poziția pe un argument în fața instanțelor naționale, dar să se adreseze ulterior Curții în baza unui alt argument, bazat pe Convenție. (Van Oosterwijck v. Belgia) Prin urmare, pentru epuizarea corespunzătoare a remediilor interne nu este suficient ca încălcarea Convenției să fie ”evidentă” din conținutul circumstanțelor cauzei. Mai degrabă art. 35 (1) al Convenției cere ca plângerile ce se intenționează să fie adresate ulterior la Strasbourg, să fie invocate în fața instanțelor naționale ”cel puțin în substanță”. (Farzaliyev v. Azerbaijan)
Ideea care vrem să o aducem aici este că în continuare nu se ține neapărat cont de aceste exigențe a procedurii CtEDO la nivel național. Este foarte important, atunci când primim un dosar pentru a-l depune la CtEDO, să găsim respectate corespunzător cerințele privind epuizarea remediilor interne. În caz contrar, dosare în care sunt încălcări grave ale Convenției riscă să nu poată fi puse pe masa judecătorilor de la Strasbourg, fiind declarate inadmisibile pentru motive procedurale.
În serviciul drepturilor omului,
av Andrei BRICEAC
Managing Partner PBP